Mata blanda zgarie rau

Mi-a fost frica de ea inca din clipa cand ne-am cunoscut. Incerca sa para blanda in ochii stapanei, dar eu stiam ca profita de orice neatentie pentru a lansa atacuri nimicitoare, din care ieseam mereu sifonata si cu mai putina blanita. In sinea mea o poreclisem furia neagra. Ma ascundeam pe sub dulapuri, dormeam iepureste si mancam numai cand dormea Miti. Oamenii spuneau ca ne vom imprieteni in cateva zile, insa lupta noastra a durat o luna si jumatate, timp in care ea a pozat in domnisoara ingenua, iar eu am fost considerata o miorlaita

miti

Ma priveste cu ochii ei galbeni, de pantera, in care nu stiu daca sa cred sau nu. Este unul dintre acele momente de calm, cand Miti incearca sa fie o pisica normala, nu un “vanator de tot ce misca”. Sunt bucuroasa vazand-o asa cuminte si ii transmit asta lingand-o pe cap, pe gat, pe urechile aproape transparente. Ma linge si ea, atenta sa nu ii scape vreun petic de blanita. Cand ajunge la gat nu se poate abtine sa nu muste putin cam tare. Ma sperie intotdeauna gestul ei si ripostez cu un mieunat, cu toate ca stapana sustine mereu ca nu am patit nimic. Va rog sa priviti poza cu Miti dezlantuita si sa imi raspundeti la intrebare: orice mata blanda zgarie rau sau doar Miti se poate transforma cat ai clipi din mata blanda in ceea ce vedeti mai jos?

mata blanda zgarie rau

Din cugetarile Pufinei…

Advertisements

Posted on January 20, 2015, in Cugetările Pufinei and tagged , , . Bookmark the permalink. 4 Comments.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: