Blog Archives

Mata blanda zgarie rau

Mi-a fost frica de ea inca din clipa cand ne-am cunoscut. Incerca sa para blanda in ochii stapanei, dar eu stiam ca profita de orice neatentie pentru a lansa atacuri nimicitoare, din care ieseam mereu sifonata si cu mai putina blanita. In sinea mea o poreclisem furia neagra. Ma ascundeam pe sub dulapuri, dormeam iepureste si mancam numai cand dormea Miti. Oamenii spuneau ca ne vom imprieteni in cateva zile, insa lupta noastra a durat o luna si jumatate, timp in care ea a pozat in domnisoara ingenua, iar eu am fost considerata o miorlaitaRead the rest of this entry

Advertisements
%d bloggers like this: