Ruptura de diafragma sau boala de plamani?

Boala Mitunei a debutat sambata seara (sau atunci am observat noi semne clare). Respira scurt si greoi si se vedea cu ochiul liber cum ii salta abdomenul la fiecare respiratie, de parca ar fi avut spasme. Era apatica, statea izolata de oameni si de celelalte pisici, nu facea pipi, nu bea apa, refuza orice fel de hrana, inclusiv pliculetele gustoase de hrana umeda pe care ea le adora de obicei si din cand in cand scotea un sunet scurt din gat, ca si cum ar fi gemut.

Trupul ii era incordat, statea intr-o pozitie ciudata, cocosata-pe vine, iar urechile si labutele ii erau reci ca gheata. Erau semne clare ca o boala misterioasa o chinuia pe Miti a mea. Ne-am chinuit si noi in acea noapte, incercand sa ii fim alaturi si sa o ajutam, desi nu stiam cu ce, pentru ca nu ne pricepem la bolile pisicilor si nu aveam un diagnostic.