Blog despre pisici – scurta recapitulare

Am ajuns pe rand aici. Era cald, era curat, era mancare din belsug. Prima am fost eu, Miti, in iunie 2014. La vreo 5 luni dupa mine a aparut Pufina, o grasana de pisicuta cu care greu m-am acomodat. Aveam impresia ca tot ceea ce fusese al meu (mancare, jucarii, nisip, locuri bune de dormit sau de stat la panda) trebuia acum impartit la doi. Vazand ca nu are de gand sa plece, am acceptat intr-un final sa o tratez ca pe o sora mai mica. In ianuarie 2015 mami a decis sa faca acest blog de pisici. Dupa inca o luna si-a facut aparitia Ursula. Ne-am imprietenit rapid. Cine poate rezista farmecului sau? Pana si Pufi, cat e ea de sperioasa, a primit-o cu bratele labutele deschise in februarie 2015. Credeam ca suntem in formatie completa, mai ales ca mami mereu spunea: doua pisici sunt prea putine, patru pisici sunt prea multe. Ce pacaleala pe noi, pisicile!

Cu Miti la taifas

Ma uit cu groaza pe acest blog de pisici si descopar ca nu ati mai stat cu Miti la taifas din luna iulie, pe vremea cand imi etalam umbra la geam. Sa creada lumea ca tocmai eu, cea mai iute si mai neastamparata pisicuta, am lasat balta scrisul? Sincera sa fiu, nu mi-am dat seama cat de repede a trecut vara. Am suportat eroic niste calduri parca venite din iad, am vanat muste, fluturi, lacuste si alte mici ganganii, am dormit nepermis de mult, l-am dresat pe Bruno, cainele care a depasit deja 20 de kilograme. Pentru a-l putea stapani m-am decis si eu sa ma ingras. Mami sustine ca am vreo 5 kilograme. Eu inca ma simt usoara ca un fulg, puternica precum un taur, iute ca vantul si isteata… ca mine.

Vacanta la Londra?

Poate va intrebati din ce motiv pe acest blog se scrie rar in ultimul timp, mai ales ca tot mai multa lumea parea sa fie interesata de noi, tot mai multi citeau despre aventurile pisicilor si cautau diverse informatii legate de comportamentul sau problemele micilor feline. Ei bine, astazi am prins calculatorul deschis si ne-am decis sa ne plangem in public de felul in care suntem tratate. Nu, sa nu va ganditi ca mami nu ne pune in castronele apa proaspata sau mancare, ca nu ne cumpara jucarii si carnita gustoasa. Supararea noastra e legata de tot mai desele ei plecari, de faptul ca ramanem singure si nu ne mangaie nimeni cate o zi intreaga. Astazi am vazut cand tasta pe internet cuvantul Aerolines si ne-am cam speriat. Nu cumva are de gand sa plece prin strainatate intr-o vacanta si sa ne lase acasa cu Bruno, cainele asta fara astampar? Sau vrea sa ne faca o surpriza si sa ne ia in calatorie cu ea, sa ne arate cum traiesc in alte parti ale lumii pisicile?

Ce mai fac pisicile…

Va intrebati ce mai fac pisicile Vienelei? In general suntem bine. Mancam, ne jucam, dormim. In particular, fiecare dintre noi isi traieste viata asa cum vrea, fara ca mami sau altcineva sa se opuna.

–Miti, fiind cea mai mare, mai mandra si mai posesiva, ne pandeste pe fiecare dintre noi si, in clipa cand observa ca vreo pisica sau cainele pune stapanire pe un anumit loc din casa, ataca in forta, pe neasteptate, si alunga “intrusul”. Doarme macar o ora in locul nou descoperit, pentru a arata cine e sefa.

-Pufi, care a implinit zilele trecute un an de viata. Ne-am uitat aseara peste niste poze mai vechi. Ce diferenta este intre felul in care arata ca bebelusa si

Cum devine desteapta o pisica

Ei isi imagineaza ca nu inteleg ce se discuta in jurul meu. Au impresia ca doar oamenilor le-a fost data capacitatea de a putea vorbi si de a intelege ceea ce se vorbeste. Ii aud in fiecare zi spunand “Pufina e pisica noastra autista”, “Pufi e tare prostanaca”, “Piticuta e cea mai bleaga dintre pisicile noastre” si altele asemenea. Ma doare inimioara auzind ca ma considera proasta. Sufar in tacere. Am stat si am cugetat o vreme. Am ajuns la concluzia ca trebuie sa citesc mai mult, sa devin desteapta, sa ma laude nu doar pentru furmusete, ci si pentru inteligenta si cultura generala. Am profitat de balamucul facut cu mutarea lucrurilor prin casa. M-am ascuns intre cartile aruncate de-a valma, m-am pus cu burta pe carte si am devorat tomuri intregi. Ati mai vazut pisica sa citeasca? Nici ei nu vazusera. Va rog sa observati cat de bine mi-a prins aceasta decizie. Ati remarcat cuvintele pe care le utilizez? Va place felul in care scriu? Vedeti ca am devenit mai desteapta, poate cea mai desteapta dintre pisici?

Cele patru pisici

Avem in casa patru pisici si nu seamana una cu cealalta la fire. In general Pufina prefera sa stea singura, motiv pentru care ii spun uneori “pisica mea autista”. Ursula este pisica blanda si sociabila, care isi imparte atentia si darurile in toate partile, fara discriminare. Miti, regina neincoronata a casei, e teritoriala, autoritara si mandra. Singura pe care o accepta fara rezerve in preajma ei este Ursula. Cea mica, pisica fara nume, o cauta permanent pe Ursula, crezand ca este mama sa. Se intampla rar sa vedem toate cele patru pisici in acelasi loc, asa ca poza de mai jos chiar este o raritate buna de inramat. Pacat ca nu am reusit o imagine mai clara…

Iluzii si confuzii in minte de pisica

Toata lumea stie deja ca in vizuina Ursulei a aparut o pisicuta gri. Mami a adus-o cu gandul sa o hraneasca si sa o pozeze pentru a-i cauta mai apoi o familie iubitoare care sa o adopte. Nu s-a intamplat asta. Nimeni nu pare interesat de pisoiul slab ce isi doreste sa traiasca, sa se joace si sa faca fericit un om. Dupa ce am ignorat-o vreme de cateva zile, noi, pisicile Vienelei, am decis sa o integram in familie. Mititica asta fara nume a pus ochii pe Ursula, probabil simtind ca e cea mai curajoasa si mai prietenoasa din gasca. Nici Ursula nu s-a lasat mai prejos. S-a jucat cu ea, a spalat-o, a dormit alaturi de ea pana cand s-au ivit iluzii si confuzii in mintea de pisica.