Pisicile aristocrate si un joc

Pisicile aristocrate – o poveste pentru toate varstele, o poveste de care nu te poti satura si pe care iti doresti sa o spui nepotilor cand ajungi la batranete, o poveste pe care mi-ar fi placut sa o pot scrie chiar eu, spune Vienela privind cu drag spre noi. Cine dintre iubitorii de animale nu si-ar dori niste pisicute educate, care sa nu fure mancarea de pe masa, sa nu isi ascuta gherutele pe mobila, sa nu darame vazele pline de flori, sa nu zgarie, sa nu muste, sa nu se bata intre ele, sa nu bata cainele, sa nu clieasca atunci cand le bate in ochi blitzul aparatului de fotografiat, sa fie in orice situatie niste doamne (pardon, pisici) adevarate? O pisica aristocrata este intotdeauna curata si eleganta, stie o multime de jocuri prin care sa isi dovedeasca abilitatile innascute, stie sa picteze sau sa cante, stie cum sa cucereasca inima stapanei, stie ce trebuie sa faca pentru a primi cele mai bune bobite si cele mai gustoase pliculete, stie cum sa miaune pentru a primi cele mai calde mangaieri si cel mai apetisante bucatele de carne.

Pisica in cutie

Am trei pisici in casa (chiar patru, daca o calculez si pe puiuta pentru adoptie) si nu seamana una cu alta. In vreme ce Miti si Ursula se plictisesc repede de orice cutie din carton, Pufina uita sa mai iasa din ele. Am in calculator zeci de poze cu ea bagata in cate o cutie. Dupa ce isi petrece cateva ore ascunsa, pisica mea incepe sa roada cutia de carton. Din ce motiv face acest lucru, habar nu am. Stiu doar ca m-am plictisit sa tot adun de prin casa bucatele de carton. :))) Pisicile voastre cum se comporta in preajma cutiilor?

Pisicuta gri pentru adoptie – Ploiesti

O pisicuta gri astepta (in Ploiesti) sa fie adoptata. E mica (probabil are in jur de o luna), slaba, curioasa, jucausa, dragastoasa si curajoasa. In acest moment este la mine in casa, incuiata intr-o cusca transportoare, insa nu o voi putea tine prea mult. Nu ma lasa inima sa o duc inapoi pe strada, dar nici nu o pot pastra. Va voi ruga sa ma ajutati. As vrea sa ii gasim o familie, o casa unde sa fie in siguranta, sa fie iubita si sa ofere iubire. Pisicuta bea lapte si mananca deocamdata numai hrana umeda. Se va face o frumusete dupa ce se va ingrasa putin, sunt convinsa. La fel de mica si slabuta era si Pufi a mea cand am gasit-o, iar acum e o splendoare de pisica. Puteti distribui acest mesaj, pentru ca vestea sa ajunga cat mai departe, iar sansele de adoptie ale pisicutei sa creasca? Noi, pisicile, va multumim anticipat!

Esti blogger si nu ai pisica? Repara neajunsul!

Bucuresti! Trei pisoiasi (doi motanei galben roscat pufos si unul negru) spera sa isi gaseasca familia ideala inainte ca vreun necaz sa se abata asupra lor pe strada, unde stau acum.
Mai exista bloggeri care sa nu aiba pisicuta? Acum e momentul sa repare acest neajuns, caci am prefera sa primim din cand in cand vesti de la pisoiasi, dupa ce vor fi adoptati. Va garantez ca nu veti regreta. Viata alaturi de o pisicuta este uimitor de frumoasa!
Va rog sa distribuiti! Mai multe detalii despre pisicute gasiti aici.

Esti blogger si nu ai pisica? Repara acum neajunsul!

Clubul pisicutelor

O pisica neagra, curioasa ca orice alta pisica, ne-a luat la intrebari de la prima ora a diminetii. Pentru ca aveam o datorie mai veche, intai am raspuns intrebarilor puse de Lucia. Acum, cu cafeaua (pardon) lapticul baut, purcedem la treaba.

1. Ultima carte citită. Cum fu?

Avea niste musculite negre pe care le prindeam usor, dar care nu puteau fi mancate, ci doar citite.

2. Citatul preferat. (Asta chiar îmi place.)

Nu poti schimba lumea daca salvezi un animal, dar poti schimba lumea acelui animal daca il salvezi.

3. De ce blog? De cât timp?

Oamenii iubesc pisicile

Mami se tot mira ca nu a nominalizat-o lumea pentru leapsa care circula zilele astea in online. Oare chiar nu isi da seama ca oamenii iubesc pisicile? Noi, pisicile, am mai raspuns la cateva intrebari de curand, insa provocarea e parte din viata oricarei feline, asa ca iata-ne dornice sa dam curs invitatiei.

Intrebarile Lucistei:

1. Ce înseamnă pentru voi spaţiul ăsta virtual?

E locul unde facem tot felul de tumbe si giumbuslucuri pentru a atrage atentia.

2. De ce v-aţi făcut blog? Adică ce v-a mânat în luptă, vorba poetului.

Dragostea – la pisici si la oameni

Noi iubim doar de cateva ori pe an, cand pisica intra in calduri si isi anunta disponibilitatea prin miorlaieli interminabile, prin ridicari de coada si atingeri senzuale. In acele putine zile din an ne manifestam dragostea in toate modurile posibile, fara teama, fara falsa pudoare, fara sa ne impiedicam de reguli sau bariere sociale. Toate pisicile sunt egale in dragoste, toate apreciaza noptile pasionale cand nimeni nu doarme, cand pe acoperisuri dansul erotic atinge cote maxime, cand numai luna priveste cu ingaduinta cum dintii se infing in blana, cum ghearele sfasie pielea fina, cum trup peste trup incinge atmosfera si naste alte si alte amoruri. “Noi traim iubirea pentru ca este foarte simpla”, dupa cum bine spune omul-fascicul.

Tu, omule, cum percepi si cum traiesti dragostea?

Ca de la motan la pisici

Iata si prima leapsa blogosferica primita de niste pisici de la un motan. Nu ne-am putut decide care dintre noi este mai frumoasa, mai desteapta, mai devreme acasa, asa ca am decis in unanimitate sa raspundem toate trei intrebarilor pe care domnul Griska ni le-a adresat.

1. De ce ai blog?

Miti: Sunt prea frumoasa pentru a ramane anonima si prea desteapta pentru a nu sta la taifas cu altii ca mine.

Pufi: Ca asa a vrut mami, crezand ca miorlaielile mele sunt cugetari nemaicugetate…

Ursula: De ce nu? In vizuina Ursulei orice este posibil.

2. De ce ai (nu ai) cont pe facebook?