Monthly Archives: September 2017

Stapanii pleaca in strainatate. Ce fac pisicile?

Noi, pisicile de pe acest blog, traim zilele aceasta o drama nestiuta. Stapanii pleaca, rand pe rand, in strainatate. Spera la o viata mai buna. Mami il va lua si pe Bruno, caci un caine nu e la fel de descurcaret cum suntem noi, pisicile. Totusi, suferinta ne este la fel de mare. Nu ne consoleaza cu nimic ideea ca suntem mai independente decat cainele. Probabil am fi preferat sa fie invers, sa putem pleca in Scotia cu mami.

Ea nu ne-a spus nimic, dar noi simtim, caci asa sunt animalele, au o intuitie care le lipseste oamenilor. De cand a inceput sa isi faca bagajul, inimioarele noastre bat mai cu putere. Profitam de orice moment pentru a sta in brate la mami sau macar intinse in pat Read the rest of this entry

Advertisements

Gainere

A fost o vreme cand madistram grozav urmarind cum pisicuta mea (prima, singura pe atunci) se antrena de zor pentru tot felul de turnee, concursuri, competitii. Initial am banuit-o ca face parkour, apoi am crezut ca se zbate sa devina atleta profesionista, dupa care mi-am dat seama ca urmarea doar sa ajunga mare culturista. Si voi explica imediat cum si de ce. Asadar, draga mea Miti a avut intotdeauna mare grija la felul in care se alimenta, motiv pentru care chiar si astazi, la varsta de trei ani si jumatate, nu are pic de grasime pe corpul frumos modelat, ci numai pachete-pachete de muschi.

Desigur, muschii nu au crescut asa, din senin, ci i-a dobandit prin grele exercitii zilnice, prin antrenamente dure, prin felul in care s-a alimentat si si-a trait fiecare clipa a vietii. Continua sa faca zilnic antrenamente de culturism, spun eu, desi prietenii nostri de familie rad si se distreaza pe seama imaginatiei mele, sustinand ca nu exista pisica in lume care sa faca culturism. Read the rest of this entry

%d bloggers like this: