Un motan roscat

Erau doi, femeie si barbat. Imbracati de parca plecau in expeditie la polul nord. Le-am auzit pasii de departe, caci la miezul noptii totul rasuna ca un ecou prelung. Femeia a soptit un pis-pis magnetic, caruia nu i-am putut rezista. M-am apropiat increzator si am descoperit fericit ca punga din mana ei nu fasaia degeaba. Mirosea a ospat pisicesc. Nu m-am temut sa ii mananc in palma, ba chiar am avut cateva incercari de a iesi prin gard, pentru a-i toarce in brate. M-a oprit barbatul, spunand ca pe trotuar imi pun viata in pericol. Eu speram ca ma vor lua acasa, la caldura, acolo unde sta bine un motan roscat, dar nu s-a intamplat. Bine macar ca m-au hranit pe saturate, ca tare lungi si grele sunt noptile in care te culci cu burta goala. Sper sa revina si diseara, mai ales ca femeia tot spunea ca am devenit preferatul ei… Mi-a facut o multime de poze cu care sa se laude pe blog, iar mie deja imi este dor de ea. 

Semnat: un motan roscat…